Mergeam pe un trotuar lat din Cluj, gândindu-mă ce pâine să-mi iau dacă nu găsesc Bio4Corn la Kaufland, respectiv dacă statistic sunt șanse mai mari să mi se facă poftă de pui sau de vită, precum mă întrebam și pe unde naiba am pus factura aia de la electricitate…
Mă rog, la muncă bag ca MIG-ul și fac și dreg, totul cu responsabilitate, în schimb, pentru blog, pentru site așa mă mistuie un foc mai muncesc ceva, să mai adaug câte una – alta în galeria foto, oh, de ați ști!
Vorbind la telefon: – Ce, mâine e vineri?
Am numai respect pentru țăranii din zonele de deal care își lucrează pământurile, care își întrețin livezile sau viile.
Unii meșteri sunt OK, dar unii meșteri sunt șmecheri și-și fac treaba în dorul lelii. Dar știu o soluție: se face contract în care să se stipuleze că meșterul face lucrarea după niște standarde decente într-o perioadă definită de timp și este plătit pentru manoperă, în
Gata, am revenit din scurta excursie până la munte, La Contele Dracula. Evident, ne-am distrat și a fost super. Însă aș dori să împărtășesc cu voi câteva note personale:
Ieri, miercuri, am scos o dudă mișto: Azi mi-e joi, pentru că vineri mi-e sâmbătă (nu lucrez).
Sau dilema bloggerilor cu salarii bune care nu au legătură cu blogul: să mă duc la meeting, sau să nu mă duc? Adică, se merită să plec o zi de la lucru, sau să renunț la o zi de concediu pentru a mă duce la acel eveniment?
Citisem ceva tangențial cu afirmația aceasta în Știință și Tehnică (revista tipărită), în numărul trecut, iar recent am văzut și la știri că se vorbea despre asta.
© 2007 - 2011 - Robin Molnar
Designed and Developed by Skat Design
