UK și UE
Sir Humphrey: Domnule ministru (Jim Hacker), Marea Britanie a avut același obiectiv de politică externă pentru cel puțin ultimii 500 ani: acela de a crea o Europă dezbinată. Pentru aceasta, am luptat cu olandezii împotriva spaniolilor, cu germanii împotriva francezilor, cu francezii și italienii împotriva germanilor, și cu francezii împotriva germanilor și italienilor. Divide et impera, vedeți Dumneavoastră. De ce ar trebui să ne schimbăm acum, când mecanismul acesta a funcționat atât de bine?
Hacker: Aceasta este tot istorie veche, desigur?
Sir Humphrey: Da, dar este și politica actuală. Pentru a sparge totul [CEE], a trebuit să intrăm (în UE, nr.r). Am încercat să spargem acest proiect din exterior, dar nu ne-a mers. Acum, că suntem în interiorul său, putem face un dezastru complet din toată șandramaua: ațâțăm germanii împotriva francezilor, francezii împotriva italienilor, italieni împotriva olandezilor. Biroul Afacerilor Externe este teribil de mulțumit; e ca pe vremuri.
Hacker: Dar, cu siguranță, cu toții susținem idealul european?
Sir Humphrey: [chicotește] „Într-adevăr”, domnule ministru.
Hacker: Dacă nu, de ce facem presiuni pentru a crește numărul de membri?
Sir Humphrey: Ei bine, din același motiv. E la fel ca Organizația Națiunilor Unite, în fapt; cu cât aceasta are mai mai mulți membri, cu atât mai multe discuții putem stârni, deci cu atât mai inutilă și neputincioasă devine această construcție.
Hacker: Ce cinism îngrozitor.
Sir Humphrey: Da… Noi îi spunem diplomație, domnule ministru.
Acum, pasajul o fi dintr-un serial de comedie, dar faza pare cât se poarte de reală. Cel puțin, din punct de vedere istoric, stă în picioare.
Lasa un raspuns