Însetată mâna mea eternitatea își scrijelește Pe trupul tău de frumoasă zeiță a muzelor Ce au buzele dulci ca roua de mai a rozelor Crescute-n spatele viei, ascunse hoțește.

În frageda și umeda rouă a dimineții noastre Când calde trupurile noastre se frământă arzând, Universul totul este un val, timpul trece vibrând Și ne-nălțăm spre cer ca niște păsări măiastre.

Mi-aș arde sufletul pe mii de ruguri infernale Să pot să te sărut, să te ating și să mă mint Că mă iubești, încerc măcar în vis să te ating, Măcar în veșted visul meu să fim ființe astrale.

Cu patos de buze te-aș mușca, de suflet Și te-aș purta pe cărările iubirii. Secretul ar fi total, e legea firii Să avem al nostru rai secret.

Ochii tăi îmi sunt a inimii sursă de lumină, Iar vocea ta mi-e alinarea cea mai cristalină Pe care aș vrea ca-n seara asta noi Să o serbăm cum se cuvine, goi.

Într-o hidoasă himeră perfectă ne-am contopi Printr-un sărut animalic, carnal și însetat, Am fi ca două catastrofe ce se unesc pe înserat Iar focul ce arde amar doar noi ni-l vom ști.

Vrei să ignori sufletul ce sângerează pentru atingerea ta? Poți să alergi peste mări și peste țări, peste dealuri, Munți și văi, poți să te ascunzi în grote sub coclauri, Însă pură și tristă respiră doar pentru tine inima mea.

Iubirea mă poartă ca într-o burtă neagră de vise pribegi Închistat, c-un dor ce poartă-n el o dulce vină, Te ador, te simt și știu că n-ai cum să înțelegi, Deci pot doar să sper c-o să devin eu însumi Iona.

La nunta ta voi plânge cerul și niște sori Pentru acele beții tandre de cuvinte Ce mi le-ai oferit, făcând soare din nori, Pentru a ta dulceață care mă tot prinde.

Un câine liber este un demon hulit Și-n mine prea ades a prins rădăcini destrămarea, În saltul meu, încercând să devin fericit, Am atins cu glezenle și dorul și uitarea.