Ecouri acute, stridente se zbat în mine Vara asta-i o toamnă, o iarnă pustie, Răcit sunt şi astăzi de melancolie Păşind îndârjit spre meleaguri străine.   Se topesc zgomotos pe pământ frunzele, De nebunie mintea nimic nu reţine Vara asta-i o toamnă,

Ruginii cuvintele se-aştern pe foaie, E ţipătul lumii ce stă să cadă, Un ochi care nu vrea să vadă Pe câmpul sterp numai ploaie.   Până şi cerul încet se înoadă Umplând răsăritul de zoaie. E ţipătul lumii ce stă să cadă, Ruginii cuvintel

Ţi-l cânt, este ultimul nostru trist vals, Ca un refren negru, repetat obsesiv, Ce sfărâmă tot ce aveam la superlativ, Nu pot sădi iubire cu un zâmbet fals.   Aş vrea să-ţi uit versul amar, oţetit, Mi-ai arătat că era ultimul dans, Ca un refren negru, repet

N-a fost nimic din ce-a fost scris să fie, Un joc timid, copilăresc, cu doi actori, Ce măştile-şi schimbau cu voioşie Minţindu-se că zboară înspre nori.   Dar verile ce trec încet mă sfărâmă, mă rup, Golul din suflet e ca o foame adâncă de lup, Un

Sigur diseară nu am să mai vin din cupa plină cu venin să gust Deşi iluziile sunt dulci precum un must Fundamental, ele sunt tot venin.   Aştept ecoul pânză deasă să-şi ţese Să nu aud de dulci sentimente alese. Din cupa plină cu venin să gust Sigur diseară nu am s

Arşiţa a oprit orice adiere de vânt Soarele, strop cu strop, s-a topit şi a curs pe pământ, Câmpul cărămiziu s-a crăpat, s-a deschis fremătând Păsările zbor, cadavre-n putrefacţie căutând.   Apele au secat, în fântâni e doar

  Motto:   "Misterele acestei lumi sunt date de lucrurile care nu se văd dar se intuiesc." Am încercat să scriu ceva frumos Să-ţi acopere sufletul cald şi pufos, Să-nchizi melancolia obtuză Ce te-a făcut din uliu buburuză.   Să poţi să-nchegi &ici

Sunt fasciculul ce a scăpat din prisma ta, Orizontul pe care nu-l vei mai vedea, În urma ta gingaşă frunză căzută Pe-un fond de toamnă acută.   Sunt valul ascuns de ceaţa ce se lasă Pe fiord, într-o dimineaţă geroasă, Orizontul pe care nu-l vei mai vedea. Sunt

Acesta este un cântec la timpul trecut, Un inventar la tot ce am pierdut. La tot ce fără rost noi am făcut. Iubito, sunt eu la timpul absurd.   Eşti tu, cea care a fost şi va fi Acolo unde şoaptele se-mpletesc mii şi mii, Un inventar la tot ce am pierdut. Acesta este un [