M-am uitat astăzi pe Boston.com la la fotografiile sărbătorii de Ziua Victoriei din spațiul ex-sovietic. Link. Și, deși în mod normal sunt rusofob (ca să mă exprim extrem de elegant), astăzi m-am uitat la oamenii ăia și nu am simțit niciun fel de ură, nimic.
Articolul de mai jos poate fi preluat si difuzat de cei interesati atat din Romania si Basarabia cat si din diaspora. Mircea Popescu 714-501-5534
Nu pot să nu remarc cum în virtutea unor evenimente care au avut loc în SUA și despre care nu știm exact cum s-au desfășurat, calitatea drepturilor omului s-a degradat sistematic în ultimii zece ani.
Ieri dimineață m-am trezit devreme. Normal, dacă primul articol a fost postat la ora cinci și cincizeci și nouă de minute șase fără un minut.
De obicei istoria îi ține minte mai de grabă pe învingători decât pe perdanți, ca un exercițiu de aplicare practică a principiilor geneticii, dacă vreți. Oricum, astăzi vreau să vorbim un pic despre istorie.
Am încercat sa scriu o poezie cu ocazia a ceea ce trebuia să fie o sărbătoare națională: Ziua Sfintei Uniri a Principatelor Române (Moldova și Muntenia), dar am fost profund indignat de proștii care l-au huiduit pe Băsescu în timp ce se cânta imnul de stat al României.
OK, nu credeam că ajung să spun una ca asta, dar mi s-a stricat o sticlă de bere fiindcă am ținut-o prea mult. Noroc mare am că vinul este mai rezistent, ca altfel era grav. De exemplu, de-abia recent am terminat ultima sticlă de vin italienesc pe care am adus-o cu mine la Cluj î
„Istoria este știința nenorocirii oamenilor” Raimond Queneau
© 2007 - 2011 - Robin Molnar
Designed and Developed by Skat Design
