Arhitectură dubioasă
Dom’ne, orice idiot poate să se facă, zilele acestea, arhitect. E ceva de speriat, vă spun. Am văzut deunăzi o lucrare a unuia de-ăsta genial- abstracționist și era să mă pierd prin clădire.
Dom’ne, orice idiot poate să se facă, zilele acestea, arhitect. E ceva de speriat, vă spun. Am văzut deunăzi o lucrare a unuia de-ăsta genial- abstracționist și era să mă pierd prin clădire.
„În vremuri tulburi, proștii sunt profeți!”
Cu o fierbinte iritare, observ că cei de la ProTV au introdus spamul de limbaj la nivel de știre și mi-este teamă că și alte televiziuni se vor imbeciliza, preluând acestă subtilitate lingvistică și cultivând-o.
Tulai, că mi-a stat mintea în loc atunci când, la un articol despre o anumită ramură industrială, cineva a găsit de cuviință să-și depună, printr-un comentariu, candidatura la postul de director regional de vânzări la o firmă ce acționa în acea ramură industrială.
– În ce vagon aveți loc? – Cinci. – OK. Numărătoarea vagoanelor începe de la numărul șapte, în ordine descrescătoare. – ?! – Șapte, șase, cinci…
Într-o autogară oarecare în așteptarea unui autocar care să mă ducă într-un oarecare orășel de provincie, într-o oarecare seară de iarnă ordinară….
Un bărbat african va petrece cincisprezece ani în închisoare pentru că a făcut sex c-o imbecilă, adică cu o femeie retardată mintal și, legal, iresponsabilă.
Nu e de râs. Zilele trecute am avut niște experiențe mai deosebite cu niște oameni de condiție educațională mai modestă, ca să mă exprim elegant. Și am constatat că trebuie să scriu un articol pe chestia asta, că altfel oamenii nu se descurcă.
S-ar putea să vină o zi când intelectualii nu vor mai îndura și se vor răscula, repunând în făgașul normal mersul firesc al societății, trimițând la gunoi clasa politică și sindicatele mânjite de lipsa de interes și preocupare față de cei pe care ar trebui să-l slujeas
© 2007 - 2012 - Robin Molnar
Designed and Developed by Skat Design