În weekendul care tocmai a trecut, am „împlinit” primii 10,000 de kilometri de mers cu Murgu 600 pe drumurile patriei. Mă gândeam de mult să scriu acest articol, dar am fost rigid cu standardele mele și am spus că nu-l voi scrie până nu voi fi făcut deja cei 10,000 de kilometri.

Astfel:

1. Smart-ul este o mașină confortabilă. Dacă ai de ales, totuși, ia-ți un Smart care să aibă și cruise control, ca să nu-ți anchilozeze piciorul pe accelerație cum îmi anchilozează mie. După cinci – zece ore de condus, se cam simte.
2. Tipul de la care am cumpărat-o spunea că nu este o mașină cu care să mergi pe distanțe lungi, ceea ce mă face să cred că fie nu știa să conducă regulamentar, fie nu vroia. În orice caz, Smart ForTwo ține bine la drum lung, chiar dacă nu-i plac depășirile la viteze mari. Vorba aia, ține și pe Transalpina.
3. În continuare nu știu să o parchez cum trebuie. Desigur, o parchez mai bine ca la început, dar încă nu sunt eu mulțumit de stilul meu de a parca.
4. Cu Smart ForTwo faci turul benzinăriilor, fiindcă rezervorul n-are decât 20 de litri. Cum acesta consumă cam doi litri pe oră, tot la câteva ore trebuie să tragi la han și să-i dai benzol.
1. În continuare nu știu cât consumă la suta de kilometri, dar pot să spun cât consumă pe oră: cam doi litri. Asta înseamnă cam 3 – 3,5 %.
2. Unii petroliști se vor uita strâmb la tine, cum s-a uitat unul de la Mol la mine când i-am spus să-mi facă plinul, iar la 19 lei a decuplat automat pistolul de benzină. A reușit să mai îndese niște benzină până la 24,99 lei, dar n-a fost plinul ăla imens la care se aștepta el.
5. Zilele trecute, pentru prima dată Murgu n-a vrut să pornească. Eram în parcare și doream să plec. Când să mut cheia în poziția 2, toată instalația electrică s-a oprit. Până la urmă, mi-am dat seama ce s-a întâmplat: prea multe gropi luate au slăbit contactele electrice ale computerului de bord. Mi-am băgat botul la siguranțe și la conectori și a pornit fără nicio problemă.
6. De câteva ori era să fac accident, de câteva ori era vina mea, deși aseară, când unul cu TIR-ul se urca peste mine, în curbă pe drum îngustat, că nu m-a văzut, nu a mai fost vina mea. Noroc că am fost atent și parcă am simțit ce fel de poamă îi, și n-a fost nicio problemă. Am claxonat scurt să stea pe o bandă și jumătate, că încăpem, numai să nu accelereze că vreau să mă încadrez și eu în fața lui, în spatele altui TIR. Omul s-a prins și n-am avu nicio problemă.
7. Să mergi cu Smart-ul pe Autostrada Soarelui este cea mai mare plictiseală posibilă, că autostrada respectivă este dreaptă și te plictisește de moarte.
8. Nu prea sunt service-uri care să se priceapă la Smart-uri.
9. Motorul de 600 de centimetri cubi nu este un handicap, decât dacă ții morțiș să-i depășești pe toți sau să conduci ca la raliu.
10. Din ce-mi dau eu seama, poliția are tendința firească de a ignora mașinuța asta.
11. Am învățat niște trucuri mișto la mașinuță. Eu am un Smart cu un singur buton pe cheie. Dacă-l apăs de două ori, repede, deschid portbagajul, ceea ce e foarte util.
12. Mi-am luat cauciucuri de iarnă. Să vedem cum va fi și experiența condusului pe zăpadă.
13. Când plouă, panoul panoramic este de vis, având un romantism incredibil.
14. După cum spunea amicul Toni, fiind neagră, vara mașina se încălzește foarte, foarte tare. Să vedem iarna cât de tare se va încinge.
15. Odată n-am găsit loc de parcare…

În rest, drumurile nu mi se par rele. Sigur, sunt groaznice în anumite orașe sau pe anumite porțiuni (Turda, Hunedoara, Petroșani, Câmpeni, Tulcea, Alba Iulia), dar în general sunt OK și nu înțeleg de ce se tot plâng oamenii.

În fine, închei aici, știind că am uitat niște chestii pe care musai aș fi vrut să le scriu, doar că le-am uitat între timp.