Mama, e ora Colgate
Nu știu, e ciudat, dar s-ar putea să mor de mâna celor de la Colgate. De data asta nu m-am mai intoxicat cu pastă de dinți, așa cum ați fi tentați să credeți de data trecută ci cu ceva mult mai thriller: apă de gură.
Nu știu, e ciudat, dar s-ar putea să mor de mâna celor de la Colgate. De data asta nu m-am mai intoxicat cu pastă de dinți, așa cum ați fi tentați să credeți de data trecută ci cu ceva mult mai thriller: apă de gură.
Eram eu la muncă ieri și-mi vedeam de treabă, muncind cu drag și spor. No, și cum stăteam eu cu mâna stângă pe masă, numai ce am observat o chestie: se pare că am un triceps revoluționar.
Aveam vreo doisprezece ani și, într-o caldă Duminică de Iunie, mergând pe o pustie stradă din apropierea blocului, am găsit un breloc. Era cel mai frumos breloc pe care l-am văzut până atunci.
Nu, nu cei 30 de arginți ai trădării, ci cei treizeci de plumbi ai răzbunării. Vă mărturisesc sincer, fără a instiga la violență, că îmi vine să-mi cobor Kalașul din pod și să plantez un pic de justiție și prin țara asta.
E ciudat cum am sensibilitatea de a ține minte unele chestii, în timp ce altele îmi scapă cu desăvârșire. Bunăoară, știu că a trebuit să o părăsesc pe o zână ce-și cam făcea de cap. Nu, nu-i mai știu nici măcar numele, că a fost acum vreo 10 ani.
Am pățit o fază de râsu – plânsu. Ieșisem târziu de la muncă, frigiderul era în greva foamei, puii mei, trebuia să merg să-mi iau ceva de mâncare sau, mai bine, să mănânc ceva. Deh, pe la ora 18 am mers să-mi iau două croissante, dar tot
Inițial am fost reticent în privința ceaiurilor reci pentru că, nu-i așa?, în societatea românească ceaiul nu poate fi decât cald. Și totuși, să nu dau vina pe sistem, că nu este un argument valid.
Am un vis care începe să mă bântuie din ce în ce mai tare. Mi-aș dori ca, peste vreo 20 de ani, să pot să-mi fac propriul meu muzeu de informatică, fizic, nu doar virtual.
Fiind țintuit la muncă de o ploaie zdravănă, stăteam eu și mă uitam cum plouă și, dintr-o dată, m-au lovit niște curiozități. Așa că, doar din curiozitate, întreb:
Am ieșit de la muncă și am fugit majoritatea drumului, ca să nu mă prindă ploaia și să stau nu știu cât ascuns prin nu știu ce scară de bloc sau magazin. Adică, no, eram în niște pantaloni lejeri, adidași și tricou. Ce să țină de cald, sau de ploaie?
© 2007 - 2010 - Robin Molnar
Designed and Developed by Skat Design