Aho, aho, un an mai bun Vă urez acum din drum, Cu sănătate, bucurie Åži minunăţii o mie, Cu pasiune ÅŸi noroc Åži tot ce vreÅ£i voi la un loc.   Ia mai mânaÅ£i măi flăcăi!   Să v-alinte cine-i drag, Åži dragoste s-aveÅ£i prea mult, Să nu mai ÅŸtie vechii anii Pe u

Locuri singuratice În care fiecare dintre noi ÎÅŸi trăieÅŸte pasiunile, Micile sau marile indecenÅ£e, Cu stânci ÅŸi cu lacuri Cu bănci ÅŸi alei Pe care nu mai umblă nimeni, Åži cu palate ruinate Din care-au fost furate Åži florile, ÅŸi cărÅ£ile … Åži treptele, P

Peste multe mări ÅŸi ţări, Peste Å£inutul alb de nea, Se află fericirea mea, Cu ochii săi frumoÅŸi ÅŸi mari.   Åži printre gri-uri arse de oraÅŸ Se află ascuns al ei dulce sălaÅŸ, Într-o vie culoare de iubire, C-o galbenă ÅŸi veÅŸnică fericire. DLnH

FetiÅ£ei care-ÅŸi strigă mama Îi spun cu inima deschisă Că o iubesc ÅŸi-nnebunesc Åži, fără ea, eu mă topesc.   Da, mă topesc De dorul tău, Åži cânt mereu Numele tău.   Mergând prin ploaie amândoi Când noii plâng de ciudă Să ÅŸtii cÄ

AÅŸtept s-aÅŸterni pe coala mea albastră tot ce odată noi doi am clădit, ÅŸi stau s-ascult de nechemata ÅŸoaptă, e ÅŸoapta tandrului sărut, cel cu suspin.   AÅŸtept să încheiem metamorfoza, care ne leagă-n veci, ca muritori, aÅŸtept eternul, tandrul, sau geneza, te-aÅŸtep

Celor care n-au iubit Le spun-n-acest târziu Că soarele e argintiu De friguri pustiit.   Celor care ÅŸtiu ce-i ura, Åži celor care nu-ÅŸi Å£in gura Le spun cu inima amară Că nu există primăvară!   Celor ce-au dăruit o floare, Celor cu o inimă mare Le spun că-n ceas

Cu nonÅŸalanţă ÅŸi candoare Te plimbi în visul meu seară de seară, Åži îmi zâmbeÅŸti ÅŸi te comporÅ£i De parcă soarele ar răsări întâia oară.   Åži ca un sâmbure de nucă Tu interiorul Å£i-l ascunzi, Dar miezul este cea mai bună bucăţică

Sunt dualismul dintre fiinţă ÅŸi nefiinţă, Dintre bine ÅŸi rău, Dintre adevăr ÅŸi minciună, Sacru ÅŸi profan Căutând într-o mare de întuneric o lumină de mijloc.   Sunt o floare ce ÅŸterge haosul dintre noi, Sunt durerea vie a compasiunii,  În voc

 AÅŸ vrea să-Å£i spun,  AÅŸa cum deseori obiÅŸnuiam,  Când ne-ntâlneam,  Zâmbeam ÅŸi sufeream,  Că tot ce-a fost  Demult s-a stins în zare,  Åži pentru tine am numai iertare.    AÅŸ vrea să-Å£i spun că te-am iertat, &

O aripă să pot zbura, Să pot s-ating o stea cu ea, Åži să mă poarte-n univers Să pot să-Å£i scriu un dulce vers.   O aripă, un roi de stele, Să-Å£i umplu visele cu ele, O aripă să pot afla Ce doruri stau în calea ta.   O aripă să-mi dea avânt, La piept, [