Mic tratat de autonomie
[Advertorial] […] Cu ochii triști, Finn privea fotografia Dianei și, cu sufletul strivit de povara unor reproșuri de-ale conștiinței, se întorsese spre mine fără, însă, a mă vedea.
[Advertorial] […] Cu ochii triști, Finn privea fotografia Dianei și, cu sufletul strivit de povara unor reproșuri de-ale conștiinței, se întorsese spre mine fără, însă, a mă vedea.
[Advertorial] […] Pornisem în călătoria aceasta spre capătul lumii după ce, în prealabil, am descoperit o parte miraculoasă din frumusețile țării și, mai ales, după ce-mi redescoperisem niște odinioară secate izvoare interioare de optimism.
[Advertorial] […] Era o vreme, într-o perioadă nu prea plăcută din viața mea, când devenisem captiv în fascinația tehnologiei și ajunsesem un suflet semi-schizoid, mai pustiu ca o stână uitată între dunele unui deșert.
[Advertorial.] […] Lui Finn nu doar că îi plăcea să cânte la pian, dar avea și harul de a-și folosi mâinile în mod creativ, spunând că evoluția civilizațiilor umane de-a lungul timpului este strâns legată de folosirea mâinilor.
[Advertorial] […]
[Advertorial] […] Într-o lume normală, Finn ar fi fost un ratat, căci aptitudinile lui de a agăța femei erau strict acelea de a nu le pune pe fugă din primele momente pe puținele femei care își manifestau interesul față de el.
[Advertorial] […] Nu știam mare lucru despre Finn, în afară de ceea ce se putea spune prin intermediul tehnologiei și al rețelelor de socializare iar eu, de școală veche fiind, cred că nu cunoști cu adevărat un om până când nu-l vezi în carne și oase.
[Advertorial] […] Oamenii nu mi-ar fi înțeles drama nici dacă le-o desenam pe hârtie. Poate de aceea preferam să nici nu-mi afișez spiritul rebel, profund revoltat, decât, poate, în episoade sporadice, accidentale.
[Advertorial] […] Era o vreme când și eu eram angrenat în acest mecanism al consumului nesustenabil de tehnologie, când mă întindeam oricât de lungă îmi era plapuma, elastică dealtfel, pentru un pic mai multă performanță decât aveam nevoie.
[Advertorial] […] Vine o vreme în viața fiecărui om când i se face lehamite și se satură de tot ceea ce îi place, când pur și simplu se simte intoxicat și vrea să ia o pauză, așa mi-am justificat în fața tuturor cererea de concediu prelungit, fără plată.
© 2007 - 2011 - Robin Molnar
Designed and Developed by Skat Design